Definit ca dragostea excesiva si incestuoasa fata de parintele de sex opus si repulsia si ura fata de parintele de acelasi sex. Practic baiatul isi iubeste mama, o divinizeaza si isi urate tatal. La fel si in cazul fetitelor, ele isi idolatrizeaza tatal si isi uraste de moarte rivala, in acest caz mama.
Orice copil traieste o dorinta sexuala pentru parintele de sex opus. Aceasta dorinta isi atinge de obicei apogeul in jurul varstei de patru sau cinci ani si il pune pe copil intr-o situatie extrem de dificila.
Iubirea romantica a copilului pentru parinte este o iubire fara speranta. Copilul ii va tramsmite parintelui „stiu ca imi vei spune ca nu pot sa fac sex cu tine, deoarece sunt copil, dar priveste cat de matur actionez si o sa te razgandesti”.
Aceasta actiune matura necesita o energie enorma, ce nu poate fi pana la urma sustinuta de copil. El devine extenuat.
Rezolvarea dilemei oedipiene apare atunci cand copilul extenuat accepta realitatea faptului ca el este doar un copil si nu poate si nici nu mai doreste sa aiba aparenta unui om matur.
Astfel copilul isi da seama ca nu poate sa pastreze prajitura si sa o si manance, in acelasi timp nu poate sa isi posede sexual parintele, ramanand in acelasi timp copil.
Prin urmare opteaza pentru avantajele faptului de a fi copil si renunta la sexualitatea lui prematura. Dilema lui Oedip a fost rezolvata. Toata lumea respira usurata, in special copilul care devine mai fericit si relaxat.
De ce nu trec copii peste acest complex?
Unul dintre motivele pentru care copii nu isi pot rezolva dilema oedipiana este acela ca nu reusesc sa primeasca iubirea si atentia parinteasca necesara in anii de dinaintea varstei de patru ani, asa numitii ani preoedipieni.
A rezolva dilema oedipiana e ca si cum ai incerca sa construiesti primul zid al unei case, insa nu poti sa realizezi acest lucru pana cand nu exista o fundatie. Parintii sunt cei responsabili de vindecarea acestui complex.
Ei pur si simplu trebuie sa invete copilul ce inseamna independenta si sa il ajute sa o castige. De asemenea parintii trebuie sa isi arate unul fata de altul afectiune fata de copil.
Copii sunt de regula inclinati sa isi manifeste gelozia fata de parinti, iar aceastia devin din ce in ce mai distanti, intelegand care este rolul si locul lor in familie. Isi da seama ca parintii sunt parinti, iar el va fi adult si va avea parte de un partener cu care poate fi afectiv.
Ca atare relatia dintre ei se raceste. Mai exista prostul obicei frecvent intalnit in care unul dintre parinti doarme pe canapea, iar copilul in patul conjugal cu odrasla.
Acest lucru este cum nu se poate mai toxic, nu doar pentru relatia dintre parinti ci si pentru viitorul baiatului sau fetitei. Copilului trebuie sa i se explice foarte clar care este rolul si locul lui in viata parintilor, care este rolul fiecaruia si locul precum si care este ierarhia in familie.
Nu de putine ori mi-a fost dat sa aud „nu mai putem fi afectuosi unul cu celalalt, ala sau aia mica este foarte geloasa”. Parerea mea este ca trebuie sa o lasi sau sa il lasi sa fie gelos, el trebuie sa invete ca parintele este ca si o prajitura, din care mama sau tata poate gusta, insa copilul nu. Si va durea la inceput tot acest teatru, insa cu timpul copilul va intelege care este ierarhia si va incepe sa vada viata cu alti ochi.
Un adult care sufera de complexul Oedip nu poate fi vindecat pana ce nu intelege la nivel profund si intelectual ce inseamna complexul Oedip. Pentru a deveni sanatosi trebuie sa rezolvam mai intai dilema Oedipiana a renutarii la sentimentele sexuale fata de parintii nostri.
In cazul unui baiat tatal este vazut ca un competitor pentru atentia mamei. In cazul unei fete, dorinta pentru tata ca obiect sexual sau obiect al iubirii inseamna intrarea in competitie cu mama. Pentru prima oara in viata copii experimenteaza tensiune pierderii. Sunt obligati sa renunte le ceva important pe care nu-l pot avea.
Consecintele nerezolvarii Complexului Oedip
- Imaturitatea emotionala
- Incapacitatea de a merge si decide singuri in viata, simtindu-se in permenenta legati de parinti
- Manifesta in comportamente dificultatile psihologice in loc sa si le rezolve
- Stagneaza in cariera si in viata profesionala
- Isi controleaza defectuos impulsurile
- Au probleme cu autoritatea
- Cad prada neplacerilor si buclucurilor
Oamenii care nu reusesc sa isi rezolve corespunzator complexul Oedip le va fi mai tarziu ingrozitor de greu, chiar peste puterile lor sa renunte la ceva tocmai pentru ca nu au dus niciodata la capat prima renuntare. Asa ca este vital sa accepte ca nu au fost capabili sa-si posedere parintele in felul inchipuit de ei.
De ce unele femei in ciuda calitatilor pe care le au sunt parasite, inselate si nu reusesc sa isi construiasca o relatie de cuplu? Pentru ca de fiecare data pentru ele relatia de cuplu este o lupta, o lupta Oedipiana fata sfarsit.
De ce nurorile nu se impaca cu soacrele? Pentru ca lupta se duce pentru un barbat, mama lupta pentru baiat pe care il considera barbatul ideal pentru ea. Penisul pe care l-a crescut asa cum si-ar fi dorit sa fie barbatul ei, iar fata isi considera partenerul tata, pentru care trebuie sa lupte cu o figura materna, soacra.
De ce unii barbati au mai multe femei, si nu pot renunta la niciuna din ele? Nu pot pentru ca nu a invatat ce inseamna renuntare.
De ce unele femei nutresc partenerul altei femei si lupta cu diperare sa ii desparta?
De ce unele tinere isi aleg barbati mai in varsta decat ele ca si parteneri de cuplu? Raspuns corect in toate cazurile: Complexul Oedip nevindecat, care daca nu este tratat cu destula seriozitate poate distruge viata celui afectat, fie el barbat sau femeie.
Pentru a deveni adulti sanatosi trebuie sa ne rezolvam mai intai dilema oedipiana a renuntarii la sentimentele sexuale fata de parintii nostri.
Eu daca sunt cu un partener mai mic decat mine ..tot la aceasta categorie ma incadrez??!!
Nu cred ca este cazul la tine de un complex Oedip, cred ca mai degraba ai o nevoie de protectie. Spun doar cred. Exista posibilitatea ca partenerii sa functioneze bine si relatia la fel atunci cand exista diferente de varsta, in cazul tau mai mici. Problema ar fi fost daca era mai mare cu vrea 10-12 ani decat tine. Poti rasufla usurata!
Multumesc de raspuns esti o dulce…imi plac articolele tale, sunt clare si-mi confirma unele lucruri pe care le stiam intuitiv..noi femeile ar trebui sa ne iubim mai mult pe noi si nu o zic in sensul egoist ..ci in sensul de respect fata de noi, apreciere cu ceea ce ne-a fost dat, acceptare cu ceea ce suntem cu adevarat in strafundurile noastre si atunci „increderea” in noi si in ceilalti s-ar manifesta la nivel colectiv, asa FEMEIA adevarata nu ar mai vedea o rivala in alta femeie, asa s-ar corecta si barbatul( barbatii) , pt. ca daca stam sa analizam Energia feminina este primordiala, ea misca tot in Univers, Duhul sfant este de natura feminina, cunoasterea ( pacatul ) a pornit de la EVA -ea a fost „ispitita” de sarpe. Eu cred cu tarie ca viitorul va fi unul „feminin”in sensul in care se prezinta societatea acum, patriarhatul e cam pe sfarsite..si nu vreau sa par o feminista..dar puteti trage concluziile numai cand te uiti la ce nivel sun barbatii zilelor noastre. Apropo de protectie ..barbatul de langa mine imi spune ca de multe ori ii la impresia ca eu nu am nevoie de el..adica mai pe limbajul meu sunt detasata in relatie….asa ar trebuie sa incercati femei frumoase sa va detasati..pt ca nu putem poseda pe nimeni si nimic ..e o iluzie sa crezi ca un barbat este al tau pe viata…TU iti apartii..restul sunt lectii de viata -evolutie.
Doamne Dumnezeule, mai sunt si astfel de femei? Uite un tip de gandire sanatos. Daca am fi constienti de aceste aspecte fiecare dintre noi viata noastra ar fi cu totul alta. Iubirea de sine este cea mai importanta, de la lipsa ei pleaca toate problemele noastre. Dar cum sa ne iubim pe noi cand am fost indoctrinati cu idei de genul A TE IUBI PE TINE INSEAMNA EGOISM SAU NARCISISM? Daca este sa ne gandim la partea pozitiva din a fi eoist inseamna a STI SA NE APARAM DREPTURILE, NEVOILE, DORINTELE SI A NE PROTEJA! Deci draga mea, eu te felicit, stii sa fii intr/o relaie si independenta!!!Stii sa traiesti singura si fara el, asta este o mare realizare.
Daaa..din nou esti o dragutza….eu m-am trezit mai devreme pe la 26 ani( acum am 41)..dar asta nu m-a ferit de suferinti ( ego-ul meu suferea-frica ) ..dar am inteles ca totul a fost pt. binele meu , sa-mi cunosc cu adevarat sinele.. sti iertarea are un rol foarte mare in transformarea noastra…daca am trai in prezent si ne-am ierta trecutul din viata asta.. din alte vieti, pt. ca noi nu stim cu ce venim din spate….am evolua mult mai frumos.. i-am accepta si iubi pe ceilalti asa cum sunt..pt. ca de fapt tot ce ne deranjeaza la atii este o problema de-a noastra nerezolvata..e mult de spus ..ma opresc aici..toate bune si sa ai inspiratie in tot ce-ti propui.
cred ca se exagereaza cu complexul acesta, cum sa-ti doresti parintele????!!!
Este vorba despre o dorinta inconstienta. Copii nu stiu ce inseamna incestul, pentru copii parintele dupa caz tatal pentru fata si baiatul pentru mama sunt primii parteneri. Multi copii spun ceva de genul „cand voi creste mare ma voi casatori cu tata sau cu mama” Asta pentru ca ei nu inteleg ca asa ceva nu este posibil. Ei lupta pentru a-si poseda parintele prin indepartatea mamei de tata si a tatalui de mama pentru a castiga teren. Fetele isi urasc mamele oat baietii tatal pe care ii vad ca niste rivali. Imaginea este un trio, in ca se duce o lupta continua, lupta care ma maturitate se poate observa in tendinta a a intra in trio,nicidecum un partener liber, pentru ca el nu este interesant.
Cum vezi urmatoarea situatie? Sotia a murit cand fiica implinise 9 ani. Tatal , in dorinta de-a micsora suferinta fetei , a incercat sa compenseze cu multa atentie si afectiune. Admirabil, pana la un punct. Doar ca acum fata a trecut de 20 de ani si revenindica rolul de sotie. Tatal, spune ca-si doreste s-o ‘protejeze’ si alege sa aiba relatii cu femei ‘supuse’ care se multumesc mai degraba cu ipostaza de obiect sexual. Alimenteaza constient dorinta fetei care crede c-ar pierde ceva important din locul pe care-l ocupa in viata tatalui daca el ar avea cu adevarat o iubita. I-am spus tatalui ca ar avea nevoie de psihoterapie amandoi. A negat existenta vreunei anormalitati in viata lor. Desi, curiozitatea fiicei pt viata lui sexuala, posesivitatea si gelozia erau vadite.
Draga mea, din pacate oamenii nu sunt capabili sa realizeze problemele din viata lor. Nici chiar atunci cand li se atrage atentia. Ei au nevoie de cele mai multe ori sa se loveasca cu capul de pereti, sa sufere, sa ajunga la finalul vietii intrebandu-se unde s-a dus viata lor. Poate acestui tata i se pare normala atitudinea pe care o are si atunci de ce sa intervenim noi si sa le spunem ca este anormala? Ce este nomrla pentru ei nu este pentru noi pentru ca lentilele prin care privim sunt diferite. Si pana la urma fiecare stie cum este mai bine pentru el. Isi cauta femei care accepta doar sa fie obiect sexual? Atunci asta este nevoia lui. El nu intelege ca la un moment dat fata va pleca si cu cine va ramane? Poate va realiza ca sacrificiul lui nu este decat un sacrificiu nevrotic tipic parintilor care de fapt nu ii iubesc, doar ii folosesc, asta este adevarul. A tine un copil langa tine, a nu-l lasa sa se dezvolte este ca si cum acel copil va fi toata viata un prunc, iar astfel de oameni nu merita sa fie parinti.
Bună!
Cum se poate rezolva acest complex când ești adult? Cum se poate vindeca mai exact? Prin munca cu copilul interior sau ce ar trebui?