Alegi sa iubesti neconditionat partenerul sau animalul de companie?
Astazi m-am trezit cu o pofta mai nebuna decat mine sa citesc, sa scriu. Mai bine zis sa ma dedic vietii. Pentru ca am inteles ca trebuie sa lasam viata sa curga prin noi daca vrem sa fim fericiti.
Si ca in fiecare zi am pus mana pe o carte. Una foarte interesanta ca de altfel toate pe care le citesc. Mi se intampla sa cumpar carti cateodata si daca simt ca nu imi place o las deoparte si revin asupra ei cand am chef sa ma plictisesc putin singura. Si ce credeti? Am deschis o carte de a lui Adrian Nuta. Alta decat ieri, pentru ca si ieri am citit tot o carte scrisa de el. Ma face sa rad felul in care scrie ca si atunci cand ma uit la Creative Monkeyz ( a trebuit sa dau un search pe internet ca sa stiu cum se scrie, asta ca sa nu ma trezesc cu comentatii de genul „faci greseli gramaticale, nu stii sa scrii si asa mai departe ).
Si am citit si…am ajuns la iubire. OOO, cat de frumos scrie despre iubire, despre ce inseamna iubirea si cum sa ne eliberam de suferinta. Si de fapt aici voiam sa ajung. Sper sa mai imi aduc aminte gandurile dinainte de a ma apuca de scris.
Deci? Cum o fi pana la urma treaba cu iubirea asta? Cum sa o mai inteleg? Ce o fi de fapt in esenta? Nu o putem simti ca si atunci cand punem mana pe o bucata de material sau pe un pahar, o simtim pur si simplu. O simtim cand punem ochii pe cineva, pe un EL sau pe o EA. Ca doar nu o sa o simtim cand punem mana pe pisica sau cainele nostru.
Fata de ele avem altfel de sentimente, altfel de trairi. Este tot iubire pana la urma, dar sub o alta forma. Ca altii simt si confunda aceasta iubire, ca pentru ei este la fel si pentru Ea sau pentru El la fel ca si pentru animal, nu contrazic, dar eu cred ca asta se numeste perversiune sexuala. Deviatie de la obiectul sexual si o gasiti foarte bine descrisa inDSM… cred. De fapt pentru cei care nu se prind ma refer la zoofilie, adica cei care fac sex cu animalele.
Pai eu ma uit la pisica mea, cum sa fac eu sex cu ea? Bine, nu prea stiu sa merg mai departe in zona asta, ca nu am experienta J. Sper sa nu o iau razna si sa ma scape gura pe dinainte. Sper din tot sufletul. Imi plac barbatii. Stati asa, sa nu intelegeti ca am mai multi. Era vorba doar de nuanta. Am doar un singur EL care zice ca ma iubeste si pe care eu zic ca il iubesc. Deci sunt stabila, asta ca nu care cumva sa isi faca cineva abonament la calitatile si serviciile mele de femeie. Sunt promisa. Deci am un EL si El are o Ea. Suntem un cuplu si vrem sa ne unim destinele.
Ce ma preocupa, este cum sa ma impac cu ideea asta de IUBIRE, neconditionata. Am citit atat de multe ca ideile mele sunt ca un ghem de ata in capul meu.
Deci, cum am scris si mai sus, cartea asta a lui Adrian Nuta, m-a lasat cu o seama de intrebari. Bine, sunt la curent cu ideea de iubire neconditionata, am citit destul de multe pe seama asta, insa nu reusesc sa ma stabilesc la o idee sau sa imbin mai multe. Poate or fi mai multe. O sa ma hotarasc pana la urma.
Deci, el spune asa Iubirea neconditionata nu cere si nu ofera nimic. Deci dai, dar nu astepti, faci dar nu primesti nimic si nu pretinzi nimic. Dai, de parca ai avea un sac fara fund din care tot scoti daruri. E ca si atunci cand vine Mos Craciun.
El are un sac mic, dar are pentru toti copii jucarii. Si nu se termina niciodata. El are la infinit tot ce isi doreste fiecare copil. Bun, daca asa este si in iubire, eu imi doresc sa fiu Mos Craciun in relatia mea. Cum as putea face asta oare? Stie cineva? Nu stiu daca o sa primesc vreun raspuns, dar eu astept, ca doar am decis ca sunt Mos Craciun, cel care da la infinit, care asteapta nimic in schimb. Dar acum mi-a vent ideea, ce ne spun parintii in prag de sarbatori? Ce trebuie sa scriem in scrisoare catre Mos daca vrem sa vina pe la noi? Pai cam asa: „Mos Craciun, ei iti promit ca voi fi cuminte si voi invata la scoala. Pentru asta vreau sa te rog sa imi dai X, Y, vreau Z si asa mai departe. personalizat pentru fiecare copil in parte. Deci pana la urma dam ceva si primim ceva, deci nu este gratis. Ai prins ideea?
Sa mergem mai departe si o sa ma opresc acum la categoria parinti. Ei ar trebui sa ne iubeasca gratis. Bun, dar cati parinti fac asta? Sincer din cati stiu eu niciunul.
Toti vor ceva. Sa fii cuminte, sa nu iti bagi degetele in priza, sa nu umbli la aragaz, sa nu ceri nimic(asta daca nu au ce sa iti dea si sa nu mai ceri si alta data, sa stai sa inghiti in sec, dar ei au bani pentru alcool si tigari) sa inveti la scoala, sa iei premii, sa mergi la facultate, adica sa faci ceea ce ei nu au fost capabili sa iti ofere. Deci, trebuie sa dai ceva, daca vrei sa te iubeasca. Cred ca ma ia ameteala, dar chiar nimic nu este gratis?
Mai departe Dumnezeu cel bun, ca se promoveaza ideea ca sunt doi, unul bun care ne apara si ne scapa de toate relele si altul rau care ne pedepseste cand gresim. Daca il iubim, trebuie (deci sa ne intelegem, TREBUIE) sa ne rugam, sa mergem la biserica, sa fim onesti, cuminti, sa nu facem pacate. Sa nu facem nimic. Mai bine zis sa nu traim, pentru ca orice inseamna pana la urma ca este pacat. De la a bea, (un pahar de vin pe zi ca este sanatos) fuma, a manca, pana la a face sex si copii. In special sexul este promovat ca si ceva rau si scarbos. De asta avem atatea femei frigide, barbati care stau cu mama si divorturi. Cine este de vina? Sexul normal.
Care este principalul motiv de cearta in familie? Sexul, normal. Bine la adaugam si altele, insa pe primul loc sexul este va asigur. Deci pana la urma ce primim de la Dumnezeu fara sa ceara nimic? Cred ca viata de care noi trebuie sa avem grija de ea. Si oare este asa? Conform cartilor pe care eu le-am citit despre spiritualitate, noi ne alegem parintii. Deci noi am decis sa venim pe lume, vorba vine ca sa invatam niste lectii. Deci noi decidem daca vrem sa ne nastem sau nu, noi trebuie sa avem grija de viata noastra, dar trebuie sa ii oferim si lui ceva. Rugaciune, bani la popa care face slujbe in biserica, bani daca vrem sa ne cante la inmormantare si pomelnice, asta ca sa fim bine primiti undeva, adica in rai sau in iad.
Din punct de vedere medical, cand suntem morti, suntem morti. Asta este ideea, insa biserica vine cu viata de apoi, cu viata vesnica. Deci aveti grija sa nu faceti pacate, adica sa nu traiti. Ca viata insasi este un pacat zilnic. Deci nici aici nu este nimic neconditionat.
Bun, acum pe partea cealalta, credeti ca el ne ofera iubirea neconditionata? O fi si asta, chiar nu vreau sa incerc sa demonstrez nimic aici. Sunt doar gandurile mele pe care incerc sa mi le pun intr-o ordine in minte. Bun si daca el ne ofera iubirea neconditionata, adica putem fi ceea ce vrem, putem face ceea ce simti ca el tot ne iubeste, de ce stim ca daca ceva rau ni se intampla, asta este rezultatul greselilor pe care le-am facut. Ne ia pe cineva drag, ne moare cineva iubit, ne imbolnavim, pierdem averi, se intampla nenorociri si dezastre. Intre cei care gresesc or mai fi si oameni buni, care probabil nu au asa de multe pacate. Si cumse face ca si aia mor? De ce nu ii sorteaza mai bine? Pai sa iau un exemplu Tsunami sau atentatele. Intre miile de oameni care mor toti au aceleasi pacate? Toti au gresit la fel?
Unii mai mult si altii mai putin ma gandesc si de ce toti care mor de exemplu intr-un atentat, mor la fel? Eeee, dar realizez ca am foarte multe intrebari despre iubire asta neconditionata. Pot continua te sigur, insa nu vreau sa scriu prea mult. Daca iti dau totul acum satul nu vei mai ajunge pe pagina mea. Te asigur ca voi continua acest subiect, asta daca nu imi sare cineva in cap sau nu ma ameninta cu moartea ca impui capul oamenilor cu prostii. Dar care este treaba cuiva? Eu fac ce vreau, scriu ce vreau si fac ce imi place. Asta este una din lectiile cele mai importante pe care ar trebui sa le invatam. Sa facem ce vrem si ce simtim, asta este tot iubire, iubire de sine. Deci potrivit legii ca iubirea inseamna libertate, am dreptul, asa-i?
Am clarificat cum e cu parintii, Dumnezeu. Deci nu scapam, trebuie sa dam la fiecare dintre ei cate ceva. Pe parinti ca si copii trebuie sa-i multumim, la doamne doamne trebuie sa ne rugam si sa nu pacatuim.
Interesant acum trec la cuplu. Partenerului trebuie sa-i oferim dragoste neconditionata. Adica sa il iubim asa cum este, sa nu-i cerem nimic (poate nu are saracul ce sa ne ofere J) si sa il lasam liber. Dar cu toate astea trebuie sa ii spalam si calcam, sa avem grija de el si progenituri, sa avem grija de casa, intr-un cuvant sa ne indeplinim rolul de femeie. Barbatii trebuie sa aduca bani acasa si sa aiba grija sa citeasca ziarul, sa se asigure ca mancarea este pe masa si ca totul este perfect.
Bun, asaa r fi ideal, insa in cuplu, tu vrei bani, el nu are. Tu vrei posete, al nu vrea sa ti le ia ca sunt prea scumpe. Tu nu vrei sex, el se duce la alta. Tu nu gatesti, din nou se duce la alta. Deci nu i-ai dat ceva pleaca, nu iti da ceva, pleci si tu (ca doar nu o sa fii luata de gasca).
Merg mai departe. Tu vrei copii, el nu tii poate creste, tu vrei maritat, el nu este pregatit. Deci atat el cat si ea trebuie sa nu ceara nimic. Da, interesant, sa faca totul singuri, atunci cum sa iti creasca puterea? Pai cele mai productive realizari sunt in cuplu, adica in echipa.
Ideea de iubire presupune liberate. Deci inseamna ca partenerii fac ce vor, cu cine vor si cum vor. Stai ca devine foarte complicat. Pai si cum facem cu gelozia? Dar pana la urma nu este greu, mergem la terapeut. Are el niste solutii magice si ne scapa si de asta. Ce bine ar fi fost sa existe niste pastile care sa poate trata acest demon mental. Pana la urma gasim noi solutii, important este sa le cautam.
Trageam speranta ca parintii si Dumenzeu ar putea sa ne ofere iubire neconditionata, dar se pare ca nu este asa. Macar partenerul daca ar putea face asta…dar se pare ca nici el.
Dar poate pana la urma este mai bine sa iubesti neconditionat. Nu trebuie sa dai nimic pentru ca oricum nu vei primi nimic inapoi. Nu ai asteptari si nici nu vei fi dezamagit. Pai daca stau mai bine sa ma gandesc asa o iubesc pe pisica mea. Sunt mai castigata, nu zau. Nu sufar, nu ma dezamageste, nu cere nimic, ii dau fara sa ceara si totul este perfect.
Daca stiam eu asa mai devreme, daca stiam sa fac o asa analiza mai demult, nu eram eu mai castigata acum? Numai cati bani am cheltuit pe servetele sa imi sterg lacrimile, cati bani am dat pe carti din care sa invat sa nu mai sufar din iubire, cum sa il fac sa ramana langa mine, cum sa il fac fericit. Si sa va mai spun ceva, aveam si mai multi bani.
Deci am suferit degeaba, mi-am umflat ochii la la broasca fara motiv. Trebuia sa imi iubesc partenerul asa cum era. Chiar daca ma abuza psihic si verbal, chiar daca nu stia sa fie responsabil, chiar ca ma mintea si insela. Eu aveam datoria sa il iubesc. Fara conditii, fara intrebari si discutii. Dar daca nu ne spunem nevoile in cuplu, unde ajungem? Normal la lipsa de comunicare. Daca nu ne satisfacem nevoie in cuplu, si asa inseamna sa-i oferim celuilalt ce are nevoie unde ajungem? Uneori la terapeut, alteori la psihiatrie. Unii mai merg pe la biserica, altii pe la vrajitoare. Si uite asa merge acest proces. Din aproape in aproape o scoatem noi la capat.
Dar cum e cu femeile care spun ca „i-am dat tot si uite ce imi face”. Pai daca ii dai tot si el te tradeaza, inseamna ca te-ai fript. El se va obisnui ca primeste. El invata ce este sa primeasca neconditionat. Tu vei sti ce inseamna balamuc.
Unde este ala care ofera si iubeste neconditionat? Chiar nu am intalnit asa ceva si nu am auzit. In exeprienta mea am intalnit parteneri doar care s-au plans ca nu primesc, ca partenerul nu le ofera ce au nevoie. De aici pleaca toate nemultumirile si frustrarile, de la nevoi nesatisfacute. Deci iar ma intreb, unde este iubirea neconditionata.
Dar eu in acest moment, imi iubesc pisica neconditionat. Asta stiu si pot spune. Nu ma gandesc ca dau bani pe mancarea ei, ca trebuie sa-i curat litiera. Ea ma face fericita doar ca exista. In rest am nevoie de toate, de afectiune, de tandrete, de sex si multe altele. M-am convins pe mine, crezi ca as putea sa te conving si pe tine?
Deci…iti propun sa iubesti neconditionat si vei vedea tu unde ajungi. Eu chiar am epuizat ideile azi. Te las pe tine sa continui.
Iubeste…iubeste orice, doar iubeste