Cum sa treci peste o relatie din trecut?

Sunt abonata unei reviste pentru femei online. Citind problemele pe care oamenii le au, cele mai frecvente din cele observate de mine sunt fostele relații. Situația este ceva de genul: au terminat o relatie, sunt fiecare cu altcineva, partenerul actual este extraordinar, însă ei tânjesc după „fostul”. Cel cu care sunt este foarte bun, însă iubesc pe altcineva…culmea, nu-i așa?

  • Cum sa tânjești după ceva ce nu mai ai?
  • Cum să îți dorești pe cineva care este trecut?
  • Cum să te gândești la cineva care ți-a făcut rău poate?

Și genul ăsta de persoane suferă foarte tare. Sunt fideli trecutului și văd doar în spate. Ei merg cu spatele nu cu fața. Cred că au pierdut ceva extraordinar și nu realizează că ceea ce gândesc este doar în mintea lor. Chiar o relație se termină fără motiv întemeiat? Am mai scris despre asta cu ceva timp în urmă. Este o nebunie pur și simplu trecutul ăsta, fostul, fostele și fostele relații.

De regulă oamenii ar trebui să evolueze și să înțeleagă că trecutul este trecut. Că cel care nu mai este nu mai este. E ca și cum cineva moare în sufletele noastre atunci când o relație se termină.

Cum ai putea avea o relație frumoasă cu altcineva când tu tînjești după „fostul”? Cum ai putea accepta pe cineva în viața ta când tu faci sex mental cu fostul? Cum ai putea să-i faci loc în visele tale când tu ai locul ocupat cu fostul? Este și normal să nu fii fericit. Este și normal să nu îl apreciezi și să nu îl vezi, când mintea ta este în trecut.

Paradoxal, când avem ceva nu știm să apreciem și când îl pierdem tânjim după el. Mă întrebam de ce se întamplă asta? Și raspunsul meu este, pentru că oamenii nu știu să aprecieze ce este frumos. Pentru că pentru ei frumos nu există. Pentru că nu știu ce este iubirea și nu au trăit-o. De fapt dacă stau mai bine să mă gândesc suferă după ceea ce este doar în mintea lor, nicidecum în realitate.

Ok, să spunem, că relația s-a terminat. În mod normal o ruptură apare când în cuplu sunt probleme, când relația s-a răcit și deteriorat. Bun, ideea este în felul următor. În relație oamenii sunt incapabili să vadă greșelile pe care le fac. Nu știu să se detașeze și să privească propria relație ca și cum ar fi vorba despre altcineva. În plus, de regulă doar unul dintre parteneri este centrat pe relație și aceea este femeia. Femeia vrea, ea dorește, ea vrea să schimbe, ea vrea comunicare, ea vrea deschidere, ea vrea schimbare, ea vrea iubire. Bun, probeleme sunt diverse, însă ce doresc eu să subliniez este ca în toate cuplurile pe care eu le-am întâlnit unul dintre parteneri susține relația. Și face asta bazându-se și având ca model fanteziile pe care și le crează despre ceea ce înseamnă o relație. Celălalt este obișnuit cu asta și se complace în această situație. Bun, pentru că balanța atârnă mai mult într-o parte, este evident că relația la un moment dat cedează. Apare ruptura. Fiecare dintre cei doi parteneri se împlică într-o altă relatie. Cel care a investit mai mult suferă cel mai tare.

Relații noi, experiențe noi. Cu toate astea majoritatea vor în trecut. Nu înțeleg care este cursul vieții. Viața este asemeni unui râu, care curge doar la vale. A vazut cineva vreun râu care să își schimbe direcția și să curgă în sus? Nu cred.

Părerea mea este că o relație nefinalizată dintre parteneri este cauza acestor dorinte de revenire în trecut. Partenerii nu și-au luat la revedere dacă pot spune așa. Nu au spus tot ce aveau de spus celuilalt. Au lasat totul în aer. Sub diverse pretexte se caută, vorbesc, comunica pe motive fabricate. Practic sunt cu altcineva doar de formă. Partenerul nu este respectat, apreciat, valorizat și recunoscut ca și partener.

Și așa apar problemele. Depresii, nemulțumiri, nefericire. Cât de trist este să ai ceva frumos și bun lângă tine și tu să nu îl vezi? Cât de trist este să fii iubit și tu să iubești pe altcineva? Crezi ca partenerul actual îți va oferi la nesfârșit fără să fie răsplătit?

Cât de trist este să îți dorești să fii fericit și să crezi că fericirea ta este doar undeva în trecut, nicidecum în fața ta?

Privește în viitor oricât de greu ți se pare. Uită-te în jurul tău și dacă e nevoie folosește și cel de al treilea ochi pe care fiecare dintre noi îl avem. Alege să îi permiți vieții să curgă liber. Alege ce este frumos și respinge ceea ce nu te mulțumeste și te face să suferi.

Fii constient de faptul că trecutul nu mai poate fi schimbat și anii nu se întorc înapoi.

Învață din experiențe și acceptă că ele te ajută să evoluezi. Altfel vei ajunge să spui la un moment dat că ai trait degeaba și tu nu vrei asta, nu-i așa?

"Cu drag, Nicoleta"
Pentru consiliere privată nu ezita sa mă contactezi.

Lasă un comentariu