Renuntarea reprezinta o cerinta absolut necesara si semnificativa de-a lungul vietii de adult. Unori renuntarea presupune renuntarea la ceea ce este familiar si urarea de bun venit pentru ceea ce este strain.
Durerea renuntarii a ceea ce ne este cunoscut este ca durerea mortii. Moartea a ceea ce este vechi inseamna nasterea a ceea ce este nou. Durerea mortii este durerea nasterii iar durerea nasterii este durerea mortii.
A intelege prezentul presupune a lasa o intelegere veche sa moara. Insasi aceasta viata este o serie de simultane nasteri si morti. Seneca spunea „de-a lungul vietii trebuie sa continui sa inveti sa traiesti, de-a lungul vietii trebuie sa inveti sa mori”. Ca urmare durerea si bucuria sunt fatete ale acestei vieti la fel ca moartea si nasterea.
A renunta la ceva, inseamna de cele mai multe ori suferinta. Daca viata noastra este un sir de morti si nasteri simultane, daca traim bucurie dar la fel si tristete, daca suntem fericiti dar si nefericiti, putem evita suferinta si durerea? Raspunsul este da si nu. Da, daca suferinta este acceptata complet ea inceteaza intr-un anumit sens. Avem nevoie de evolutie spirituala si o anume disciplina a vietii pentru a intelege profunzimea lucrurilor si evenimentelor din viata noastra.
O persoana evoluata spiritual dispune de o iubire extraordinara, iar din extraordinara sa iubire provine la fel de extraordinara bucurie. Persoanele evoluate spiritual sunt chemate sa slujeasca lumii. Ei sunt oameni cu o mare putere, chiar daca par oameni obisnuiti. Modul lor de asi exercita puterea este pe ascuns si in liniste. Ca urmare incercarile la care sunt supusi le ofera posibilitatea de a-si exercita puterea, vor suferi mult, chiar ingrozitor.
A ne exercita puterea inseamna a lua decizii. Proceslul luarii de decizii este uneori foarte dureros. Cei care iau cele mai bune decizii, sunt cei dispusi sa sufere mai mult datorita deciziilor lor, avand totodata si puterea de a fi hotarati.
Maretia unei persoane este capacitatea de a suferi, iar cei mareti sunt in acelasi timp si fericiti.
Astfel daca scopul nostru este ca evitam durerea, sa scapam de suferinta spunem stop evolutiei noastre. Nivelurile cele mai inalte de evolutie spirituala sunt atinse de cei care sunt dispusi sa se deschida in fata suferintei.
Cei care incearca sa se sustraga de la durere si suferinta sunt chemati sa slujeasca in feluri mult mai dureroase sau chiar mai solicitante.
A renunta inseamna a detine ceva. Nu avem cum sa renuntam la ceva ce nu am dobandit. Daca renutam sa mai castigam, fara sa fi castigat vreodata suntem ceea ce eram si la inceput, o persoana care a ratat.
Trebuie sa ne dezvoltam o identitate inainte de a renuta la ea, un ego inainte de a-l putea pierde.
Nu exista scurtaturi cum suntem uneori inclinati sa credem. De aceea avem atata nevoie de disciplina. Ea are la baza o serie de tehnici de operare constructiva cu durerea ce apare in solutionarea problemelor, fara a evita durerea astfel incat toate problemele vietii sa fie solutionate.
Toate aceste tehnici sunt interconectate.
Taria, energia si disponibilitatea de a folosi aceste tehnici provin din iubire. Pe langa tehnicile disciplinei exista binenteles si alte tehnici pe care le putem utiliza.
Acestea ar putea fi yoga, meditatia si multe altele, insa consider ca ele sunt tehnici ajutatoare, nu esentiale pentru a fi capabili sa evoluam pe cele mai inalte niveluri. Meditatia este buna, insa actiunea este si mai buna.
A porni de la ideea ca curatenia exterioara esta mai importanta, este ca si cum ti-ai schimba doar hainele de la suprafata si ai purta mereu aceeasi lenjerie intima care la un moment dat va incepe sa miroase. Totul tine de vointa, alegere, decizie, hotarare.